ZMENTA feat. Lu-K Beats – Cu ochii pe tine (Official Video)


Anunțuri

Fenomenul Arirang ep 1


Arirang . Toata lumea fana a culturii coreene a auzit de arirang . Dar putini stiu ce reprezinta acest Arirang . Si din acesti putini ce stiu despre el sunt foarte putini care stiu foarte multe . Asa ca de azi incepem o serie de articole dedicate acestui fenomen asa cum l-am denumit eu . in fiecare episod o sa dam cate o informatie despre Arirang , multe din ele preluate dupa wikipedia , din diverse limbi in care acesta apare sau dupa alte site-uri ce povestesc despre acesta .
Desi multi ar considera ca ar fi un dans pana acum am descoperit ca este un cantec popular coreean foarte vechi si cu diverse variatiuni , fiecare varatiune denumindu-se dupa zona , orasul sau regiunea din care este mai populara , Deci ar fi un fel de Miorita coreeana .
Daca acest Arirang este sau nu o Miorita coreeana vom vedea pe parcursul episoadelor acestei serie , serie in care vom povestii si despre cantaretii care vor aparea in videoclipurile ce le vom arata .

In acest videoclip o vedem pe cantareata Kim Yong-Im , a nu se confunda cu Kim Young-Im tot o cantareata si o acrtita ca si prima .

Despre originile noastre: daci, romani


Cine este Napoleon Săvescu

Napoleon Săvescu (n. 24 iunie 1946, București) este un medic romano-american, cunoscut pentru sustinerea unor teorii controversate asupra istoriei dacilor și a românilor. A emigrat în SUA in 1977, unde a fondat organizațiile „Dacia Revival International Society” si „The Romanian Medical Society of New York”. Incepand din anul 2000 organizează anual cate un congres de dacologie.

Iata mai jos o scurta expunere privind consideratiile dlui.dr. Niolae Savescu, asupra limbii romane si a neamului romanesc:

DACIA 

        M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi
întrebe profesorii de istorie şi de limba română:

        Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru). Urmează altă întrebare:

        Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:

        Soldaţii ‘romani’ chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi ‘romani’ vorbeau orice limbă numai latina nu! Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin, din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C..C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130). Şi ultima întrebare:

        Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină, de la nişte soldaţi ‘romani’ care nici ei nu o vorbeau?

        Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de ‘adevăraţi români’, care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: ‘soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul ‘roman’…

        Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie ‘fecundate’ de soldaţii ‘romani’?

        După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi ‘curve’, ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât ‘copii din flori’ apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu ‘mândrie’, aşteptând apariţia ‘sâmburilor’ noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele… La Centrul Cultural Român, pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?

        Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă… de fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din ‘doi bărbaţi cu… braţe tari’! Astfel de declaraţii ‘istorice’ te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!

        Domnilor, Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani.. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine?- se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?

        Herodot ne spune că, cel mai numeros neam din lume, după indieni, erau tracii. Iar Dio Casius ne spune şi el: ‘să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci’. Faptul că dacii vorbeau ‘ latina vulgară’, este ‘un secret’ pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.

        ‘Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşanu şi asta schimbă totul. Deci, dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!’ Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua.. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că ‘prima femeie’ a apărut în sud-estul Africii.

        Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în cartea ‘The Indo-European heritage’, apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

        Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam… Când am scris ‘Epopeea Poporului Carpato-dunărean’ şi volumele ‘Noi nu suntem urmaşii Romei’, ‘În căutarea istoriei pierdute’ şi ‘Călătorie în Dacia – ţara Zeilor’, m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , ‘The History of Civilization’ , ‘The Aryans’. El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă – 6,500 î.d.H., (vezi John North, ‘A new interpretation of prehistoric man and the cosmos’, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!

        Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre ‘Codex Rohonczy’, o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, ‘ latina vulgara’, cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba ‘ latina vulgară’, chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca ‘Jurământul tinerilor vlahi’, diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: ‘de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?’ Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi ‘românii adevăraţi’, vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul….

        Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare…”

Bobby Andonov


Bobi Andonov (macedoneană Боби Андонов) (născut la data de 28 august 1994 în Melbourne, Australia) este un cântăreaţ macedonean australian, care a reprezentat Republica Macedonia la Eurovision Junior 2008 cu piesa l ‘Prati mi SMS’ („Trimite-mi un SMS”), care a ajuns pe locul 5 cu 93 de puncte[1]

Biografie

Bobi Andonov cântă la The Susie Ahern School Of Singing in Williamstown, Australia. De asemenea, el cântă la pian şi chitară. Bobi Andonov este dansator la T-Jam Dance Studio în Melbourne de la vârsta de 7 ani. În Australia, el a început în musicalul ‘Regele Leu’ fiind selectat din 3000 participanti pentru rolul lui Simba. El apare, de asemenea, anual, în spectacole, cabarete şi eisteddfods cântând copiilor cântece populare şi ferestre de tip pop, precum şi repertoriul de operă (de exemplu, cântece ale lui Luciano Pavarotti) în macedoneană, engleză şi italiană. Bobi a luat parte la mai multe festivaluri de muzică macedoneană, inclusiv Zlatno Slavejče . El a mai cantat în Serbia , Muntenegru şi Albania , pentru o mare audientă la meciul MacedoniaOlanda şi a cântat imnul Australiei al Muncii, la o conferinţă de partid. Bobby este acum cunoscut şi ca Voice of the Seven Network cu „Big Love Love”.

El este considerat a fi „Noul Toše” şi el este bine cunoscut pentru performanţa lui Toše Proeski de Eurovision 2004 cu melodia Life ca un tribut adus de regretatul star macedonean cu care s-a întâlnit când Toše se afla in turneu prin Australia.

Momenteste in finala Australia Got talents el fiind preferatul juriului dar si al publicului .

Melodia ce a cantat-o la preselectii :

Melodia din semifinala :

Secretele de la palat ( Queen seondeok )


„Ei, da! Iată şi al treilea serial istoric coreean care rulează la TVR1.După succesul pe care l-a avut “Giuvaierul Palatului” şi “Furtună la Palat” aştept cu sufletul la gură să văd acest nou serial.Am aşteptări mari de la acest serial, primele doua creeându-mi o impresie bună despre Coreea (de Sud) şi cinemateca coreeană.

Despre subiect :

Povestea din serialul coreean, Secretele de la palat, se desfasoara in Regatul Coreei de Sud, Silla, care a fost extins de fostul rege Jinheung. O aristocrata pe nume Mishil, a carei putere ar putea rivaliza cu cea a unui rege, doreste sa fie regina. O oportunitate se arata cand sotia nepotului lui Jinheung, Jinpyeong, da nastere la doua fete gemene.

Exista o profetie care spunea ca, daca un rege are fete gemene, samanta barbateasca din sangele regal va seca, cu alte cuvinte, nici un mostenitor de sex masculin nu va mai urma dupa ele. Mishil si nobilii care erau de partea ei planuiesc sa le expuna pe gemene astfel incat sa o poata indeparta pe regina de pe tron si Mishil sa obtina aceasta pozitie. Pentru a preveni acest lucru, Jinpyeong, indurerata peste masura si cu regret in suflet, o trimite de la palat pe fiica sa cea mai tanara, cu o slujnica putin stangace. Slujnica, Sohwa, reuseste sa scape de urmaritori cu ajutorul unuia dintre „hwarangs” (cavalerii din Silla), Munno, cel mai puternic hwarang din Silla.

15 ani mai tarziu, cea mai tanara dintre gemene, Deokman, locuieste cu Sohwa intr-un oras de comercianti, in desertul Taklaman din China. Este sireata, spirituala si baietoasa. Intr-o zi il intalneste pe Chilsuk, unul din oamenii lui Mishil, care fusese trimis pentru a o gasi pe geamana disparuta, dar timp de 15 ani o cauta fara succes. Chilsuk isi da seama pana la urma ca Deokman este geamana pe care o cauta, dar incercarea de a o prinde si de a i-o duce lui Mishil esueaza datorita unei furtuni puternice de nisip.

Deokman se hotaraste sa mearga la Silla pentru a afla de ce a fost urmarita. Cand soseste, o intalneste pe sora ei mai in varsta, Cheonmyeong, si pe viitorul general coreean, Kim Yu-shin. Cinci ani mai tarziu Deokman afla ca ea este fiica abandonata a regelui, si inca o data, Mishil incearca sa o expuna, dar un nobil loial regelui trimite oameni sa o omoare. Cheonmyeong incearca sa o ajute pe sora ei mai mica sa scape, dar este ucisa din gresela de unul din oamenii lui Mishil. Deokman se straduieste sa obtina din partea Curtii Domnesti acceptarea ei ca printesa, pentru a putea sa lupte cu Mishil pentru putere.

Despre istorie

Secretele de la palat este povestea primei regine din istoria coreeana antica si a dinastiei Silla, unul dintre cele trei regate ale Coreei. Seondeok a domnit ca regina a Sillei, intre anii 632 – 647 si a fost al 27-lea conducator al Sillei.

Inainte de a deveni regina, Seondeok a fost cunoscuta sub numele de Printesa Deokman, a doua fiica a regelui Jinpyeong. Pentru ca Regele nu a avut nici un fiu, a ales-o pe Seondeok ca mostenitoare a lui. Acest lucru nu era ceva neobisnuit in perioada dinastiei Silla, deoarece femeile din acele vremuri aveau un anumit grad de influenta in calitate de consilieri, vaduve ale regilor sau de regente. Femeile erau capi de familie, avand in vedere ca matriarhatul coexista in armonie cu patriarhatul. In timpul regatului Silla, statutul femeilor a fost unul relativ inalt, dar ele trebuiau sa isi indeplineasca datoriile lor, fara sa incerce sa intreprinda activitati care erau considerate a fi nedemne pentru o femeie.

Domnia lui Seondeok a fost una violenta, au existat mai multe rascoale si lupte cu regatul invecinat, Baekje. Seondeok a fost cunoscuta drept o regina inteligenta, care a stiut sa isi tina regatul in frau, si care a extins legaturile cu China. Trimitand cercetatori in China pentru a invata despre aceasta tara, Seondeok a fost atrasa de budism, ceea ce a dus la construirea si finalizarea unor temple budiste.

Seondeok a construit Cheomseongdae, primul observator astronomic din Asia de Est, monument care inca mai poate fi vazut in vechea capitala a Sillei, Gyeongju, in Coreea de Sud.

Despre serial

Serialul Secretele de la palat, este regizat de Park Hong Kyun si Kim Hong-Keun si este o productie a MBC. Initial a avut 50 de episoade, dar datorita marii audiente, au mai fost adaugate inca 12 episoade.

Din distributie fac parte:

Yo Lee Won – Regina Seondeok

– este o actrita coreeana, careia rolul Printesei Deokman si mai tarziu cel al Reginei Seondeok i s-a potrivit de minune. A dat nastere unui personaj inteligent, intelept, curajos, frumos si cumpatat.

Go Hyun Jung – Doamna Mi Shil

Mi Shil este un personaj complicat cu multe strategii tactice. Go Hyun Jung este o actrita stralucitoare, care face din Mishil un personaj remarcabil. Ea a primit din partea publicului cea mai mare atentie pe timpul difuzarii serialului.

Eom Tae Woong – General Kim Yu Shin

El este un mare general al Sillei si este indragostit de Printesa Deokman. Soarta face insa ca acest cuplu sa nu poata fi impreuna.

Park Ye Jin – Printesa Cheon Myeong

Sora geamana a printesei Deokman, aflata insa sub influenta lui Mi shil.

Kim Nam Gil – Bi Dam

Fiul lui Mi shil cu Regele Jinji. Mishil l-a abandonat, dar a fost luat ca student de Luna Noh – cel mai bun capitan hwarang. Ii seamana mult mamei sale, desi poate fi si fermecator, inteligent, amuzant.

sursa :  http://lotteandcriss.wordpress.com./

Teme muzicale ale filmului :

Wind Flowers :