Rober Bunsen


Cum ne-a obisnuit de fiecare data, cel mai mare motor de cautare isi schimba din nou pictograma de inceput. Logoul de start de astazi este dedicat unui mare chimist. Google ne aduce aminte ca se implinesc 200 de ani de la nasterea lui Robert Bunsen. Germanul a fost primul care a explicat în mod ştiinţific în anul 1846 cum se formează un geysir.

Chimistul Bunsen s-a nascut în Gottingen, Germania. A avut o contributie deosebita in chimie, chimie organică si geologie. Robert Wilhelm Bunsen (31 martie 1811-16 august 1899) este coautor al inventarii lămpii cu gaz care îi poartă numele, pe baza unui proiect din 1855 al colegului său britanic Michael Faraday. Bunsen a ramas in istorie pentru descoperirea inventarea Bunsen, aducand astfel o serie de îmbunătăţiri esentiale la arzătoarele de laborator aflate deja în uz.

Una dintre primele sale descoperiri a fost utilizarea hidratului de oxid de fier ca antidot pentru otrăvirea cu arsenic. Experimentele lui erau foarte periculoase: Bunsen a fost la un pas să se otrăvească, iar din cauza unei explozii care a avut loc în laboratorul său, chimistul şi-a pierdut vederea la unul dintre ochi.

Robert Bunsen a fost unul dintre profesorii de chimie cei mai influenti din perioada sa. Preda la Universităţile din Marburg, Breslau şi Heidelberg, precum şi la Şcoala Politehnică din Kassel. Unii dintre studentii săi cei mai ilustri sunt: Henry Roscoe, Friedrich Beilstein, John Tyndall, Edward Frankland (chimist care a descoperit valenţa atomilor) şi Dmitri Mendeleev (creatorul cedlebrului tabelul periodic al elementelor).

In 1859, Robert Bunsen (foto dreapta) impreuna cu Gustav Robert Kirchhoffau (foto stanga) (1824-1887) au deschis o era noua in astronomie. Cei doi pun bazele analizei spectrale (spectroscopia) cu ajutorul căreia se pot demonstra proprietățile chimice specifice unor elemente care sunt supuse la o supraîncălzire. In forma sa cea mai simpla un spectroscop contine o sursa de lumina, un tub care duce la o prisma si la o mica luneta care permitea caracterizarea tuturor elementelor din natura. Cu ajutorul acestei analize, Bunsen descoperă între anii 1860-1861, laolalta cu Kirchhoff, metalele alcaline cesiu şi rubidiu în apa minerală de la Bad Dürkheim.

Bunsen a fost primul care a explicat în mod ştiinţific în anul 1846 cum se formează un geysir. El a făcut următoarea experienţă numită Modelul-Geysir care consta dintr-o căldare, care comunica cu un tub de evacuare, apa suraîncălzită din căldare, izbucneşte violent prin tubul de evacuare a vaporilor. Apa care erupe prin tub are o temperatură între 90 şi 100° C. Canalul de erupţie a geysirilor este mai lung ca şi tubul din modelul de experienţă, de aceea vaporii supraîncălziţi pe traiectul canalului condensează, astfel că la ieşire va fi un izvor termal.

Cu cât canalul de ieşire a vaporilor este mai îngust cu atât mai mult va frâna procesul de convecţie. In natură magma încălzeşte apa subterană cu care vine în contact iar datorită presiunii ridicate efecuate de greutatea coloanei de apă nu se atinge punctul de fierbere numai la temperaturi de peste 100° C apa se transformă în vapori (fierbe) şi erupe formând o coloană înaltă de apă fierbinte. Straturile noi reci de apă freatică vor necesita din nou un anumit timp pentru a se încălzi iar procesul se repetă. In apa fierbinte a geysirelor sunt dizolvalte minerale care prin procesul de erupţie sunt aduse la suprafaţă.

Pe lângă alte reusite ale marelui chimist se poate nota că ajunge profesor universitar în anul 1852, în Heidelberg. Acolo va obține în laborator, cu ajutorul acidului azotic și a electrolizei, elemente pure precum cromul, magneziu, aluminiu, mangan, bariu, calciu și litiu. In acelaşi an reuşeşte împreună cu Sir Henry Roscoe obţinerea gazului HCl (hidrogen clorurat care dizolvat în apă dă naştere acidului clorhidric).

Robert Bunsen nu a solicitat niciodata brevent de inventie pentru lampa cu gaz

Neamtul a fost unul dintre cei mai admirati oameni de ştiinţă din generaţia sa. El era un profesor dedicat in totalitate studentilor sai, iar dezbaterile cu acestia pe diferitele teme stiintifice erau de cele mai multe ori viguroase si extrem de caustice. Disputele teoretice ale lui Bunsen se desfasurau intotdeauna in stilul care l-a caracterizat toata viata, acela a unui gentleman perfect.

Cu toate acestea, el a preferat să lucreze în linişte, în laboratorul sau, imbogatind in permanenta stiinta cu descoperiri utile. Pentru inventarea lampii cu gaz, profesorul ar fi putut trai ca un rege din punct de vedere financiar, insa nu a cerut niciodata brevet pentru aceasta impresionanta inventie.

Bunsen nu a fost niciodată căsătorit şi si-a dedicat aproape in totalitate timpul său pentru cercetările in chimie. La 78 de ani s-a pensionat si in urmatorii ani si-a axat activitatea exclusiv pe geologie si mineral

One thought on “Rober Bunsen

  1. e o idee frumoasa chestia de a ne aduce aminte de anumite personalitati internationale alex . dar consider ca ai putea simplu sa faci aceste lucruri nu numai cand googl-ul schimba logo-ul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s