Pregatiri pt colonizarea planetei Marte


Presat de teoriile apocaliptice, care-i prevăd dispariţia ca specie în următoarele sute de ani, omul ia tot mai serios în calcul varianta mutării în spaţiu. Unde anume încă nu ştie, dar câteva variante ar fi posibile, de la apropiata Lună la mai îndepărtatul Marte, fără a ignora nici Venus ori chiar o planetă încă nedescoperită. Pentru un asemenea pas însă e nevoie nu doar de voinţă şi bani, ci şi de adaptări ale „destinaţiei” la condiţii similare celor de pe Terra.
* Colonizarea spaţiului, salvarea omenirii
“Rasa umană trebuie să colonizeze spaţiul în următoarele două sute de ani, dacă vrea să nu dispară”, a avertizat, recent, genialul astrofizician britanic Stephen Hawking, într-un interviu pentru Big Think, site care se vrea un forum mondial ce pune în legătură oameni şi idei. Scenariul creionat de faimosul savant este dintre cele mai sumbre: va fi greu să evităm producerea unei catastrofe pe Terra în următorul secol, drept pentru care “sigura noastră şansă este să nu rămânem legaţi de o singură planetă, ci să ne răspândim în spaţiu”. Temerile lui Hawking sunt legate de ritmul de creştere a populaţiei mondiale şi resursele limitate ale planetei, care vor ameninţa din ce în ce mai mult specia umană. Astrofizicianul consideră totodată că şi un eventual contact cu civilizaţiile extraterestre – de a căror existenţă e convins- ar reprezenta un pericol. În luna aprilie, el a anticipat că asemenea legături ar putea avea consecinţe devastatoare pentru omenire. Stephenn Hawking nu e însă singurul om de ştiinţă adept al ideii de a coloniza alte planete. Americanii Dirk Schulze-Makuch şi Paul Davies, de la Universităţile de Stat din Washington şi Arizona, au provocat o adevărată furtună zilele trecute când au publicat în Journal of Cosmology un articol privind necesitatea trimiterii unor voluntari pe Marte, fără a le oferi posibilitatea întoarcerii!”O misiune umană pe Marte este fezabilă din punct de vedere tehnologic, dar este foarte scumpă şi cere enorme compromisuri financiare şi politice”, au subliniat cei doi, arătând că un drum “doar dus” ar fi mai ieftin. După stabilirea primilor călători pe Planeta Roşie, ar putea fi trmişi în mod periodic alţi “colonişti” şi provizii de pe Pământ. Oamenii de ştiinţă au ţinut să precizeze că “nu e vorba de o misiune sinucigaşă” şi că există multe motive “ştiinţifice şi politice” pentru a stabili o colonie permanentă pe Marte. Mai mult, Dirk Schulze-Makuch şi Paul Davies susţin că au fost deja contactaţi de doritori pentru această călătorie, după ce au făcut o prezentare detaliată în cadrul unei conferinţe.“Important e să înceapă explorarea planetei”, a spus Schulze-Makuch.
Propunerea de a se trimite pe Marte – în cel mult 20 de ani- a două nave având la bord câte două persoane şi suficiente provizii vine la mai puţin de o lună după ce NASA a anunţat că investighează posibilitatea colonizării altor lumi, într-un proiect ambiţios denumit Hundred Years Starship. Marte se află la un zbor de şase luni distanţă (circa 55,76 milioane de kilometri de Pământ), are o gravitaţie mult mai mică decât Terra, o atmosferă rarefiată, apă îngheţată şi o climă incomparabil mai rece decât la Polul nostru Sud.“Ar trebui trimişi pe Marte tipi mai în vârstă, pe la 60 şi ceva de ani”, a opinat Schulze-Makuch, argumentând că misiunea ar reduce durata de viaţă a colonistului, din cauza lipsei de îngrijiri medicale şi expunerii la radiaţii, şi-ar fi păcat de sacrificarea unor tineri. S-a propus şi consilierea psihologică a viitorilor pioneri pe Marte, concomitent cu comunicarea permanentă cu ei, după ce s-a constatat că sănătatea mintală a oamenilor ajunşi în spaţiu are de suferit, manifestându-se adesea tendinţe depresive, animozităţi între astronauţi sau dereglări ale somnului. Absenţa gravitaţiei pe o perioadă atât de lungă – cât ar dura zborul- ar avea şi ea efecte periculoase. Potrivit revistei New Scientist, inima se micşorează cu un sfert după doar o săptămână petrecută pe orbită, ceea ce atrage incapacitatea corpului de a funcţiona normal din punct de vedere al activităţii fizice. Astronauţii care se întorc de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale acuză frecvent ameţeali şi au episoade de inconştienţă, din cauza că sângele nu ajunge la creier în cantitatea necesară. De suferit au şi muşchii şi oasele celor trimişi în Cosmos, în ciuda exerciţiilor fizice pe care le practică. Unii cercetători au calculat deja că într-o misiune îndelungată spre Marte, astronauţii pot pierde 50% din masa osoasă, iar sistemul lor imunitar s-ar şubrezi dramatic. O întoarcere pe Pământ ar fi deci imposibilă, însăşi readaptarea la condiţii de gravitaţie putându-le fi fatală.“Astronauţii ar pleca pe Marte cu scopul de a trăi tot restul vieţii acolo”, au explicat cei doi savanţi, adăugând că tehnologia necesară acestei prime călătorii există. Ei s-au declarat totuşi conştienţi că NASA, ca organism guvernamental, n-ar putea niciodată accepta nerecuperarea unui echipaj uman, pe când o expediţie particulară n-ar avea asemenea probleme de conştiinţă. “Nouă ne trebuie un miliardar excentric”, a spus Schulze-Makuch.

Bătălia pentru colonizarea spaţiului – în speţă a Planetei Roşii- nu este totuşi de ultimă oră. Încă din 2002 ruşii anunţau că speră ca prin 2015 să aibă primii lor reprezentanţi pe Marte, estimând că două nave a câte trei astronauţi fiecare ar putea ajunge pe Marte, prima urmând să coboare pe suprafaţa planetei, unde astronauţii să stea timp de 440 zile, iar a doua nava să rămână pe orbită. Cum planul era prea costisitor, ruşii s-au reorientat, iar în iunie anul acesta au pornit un experiment internaţional menit să simuleze o misiune pe Marte. Timp de un an şi jumătate, şase bărbaţi – trei ruşi, un chinez, un francez şi un italian-columbian- vor sta închişi în capsule din oţel interconectate, fără ferestre, comunicând cu exteriorul numai prin e-mail.”Vor trebui să se descurce cu resurse limitate”, a declarat dr. Martin Zell, de la Agenţia spaţială europeană.Volumul total de interior de care dispun cei şase este de aproximativ 550 de metri cubi, fiind decorat cu panouri de lemn pentru a crea o atmosferă mai familiară. Unul din module reprezintă o simulare a Planetei Roşii – o cameră închisă cu o podea acoperită cu pietre şi nisip. Cercetările ştiinţifice din timpul experimentului vor evalua efectul pe care îl are izolarea asupra sănătăţii, urmărindu-se stresul, nivelul hormonilor, calitatea somnului, starea de spirit şi beneficiile de suplimente alimentare. Misiunea cu o durată de 520 zile este faza finală a proiectului Marte 500, care a mai inclus două etape, de 14, respectiv 105 zile. Experimentul realizat de Institutul pentru probleme biologice şi medicale din Moscova, în cooperare cu Agenţia Spaţială Europeană şi China, simulează un zbor de 250 de zile spre Marte, 30 de zile pe suprafaţa planetei şi drumul înapoi. În ce-i priveşte, americanii speră să trimită primul echipaj uman pe Planeta Roşie în 2030, după cum a anunţat preşedintele Barack Obama. Iar adepţii teoriilor conspiraţioniste susţin că Statele Unite au gândit deja tehnica de gravitaţie spaţială artificială, necesară supravieţuirii în Cosmos pe perioade lungi. Singura problemă ar fi instalarea acestei tehnici în afara Terrei, care necesită mulţi bani.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s