Canionul Bryce


Legendele amerindienilor Paiute spun ca, dupa crearea Oamenilor de Legenda – primii oameni care au vazut lumina Soarelui sub obladuirea Marelui Spirit- un duh malefic, cel al coiotului, ar fi pacalit o mare parte a acestora si i-ar fi transformat in stane de piatra pe vecie. Anka-ku-was-a-wits, insemnand „cei cu chipurile pictate in rosu”, stramosii oamenilor, metamorfozati in bizare formatiuni calcaroase, pazesc si astazi ceea ce colonistii mormoni din Utah au numit Canionul Bryce si stancile sale uluitoare… poate cel mai bizar si, totodata, mai frumos canion al planetei.

La portile sale si-au dus existenta misteriosii Anasazi, cultura precolumbiana veche de milenii ale carei urme au fost descoperite in America de Nord, la fel ca si membrii culturii Fremont, cultura al carei apogeu era atins inca din secolul al XII-lea. Lor le-au urmat indienii Paiute, cei care au dat nastere unora dintre cele mai frumoase legende ale lumii, si primii oameni care au cultivat cu succes terenurile semi-aride ale canionului. Apoi, colonistii europeni, metamorfozati in credinciosi mormoni, au pus capat existentei tribului amerindian din canion, aducandu-si vitele si gonind nativii in rezervatii in care doar amintirea Raiului in care traisera le mai putea alina trista existenta.

Povestile spun ca primul alb stabilit in canion a fost un fermier scotian, Ebenezer Bryce, urmat de sotia sa Mary. Dupa el, sute de imigranti mormoni s-au ingramadit in locul pe care l-au botezat, in memoria sa, Bryce Canyon – Canionul lui Bryce. A fost, poate, frumusetea de neinchipuit a canionului din Utah cea care i-a determinat pe americani, inca din anul 1916, sa ceara stoparea distrugerilor facute de fermierii, taietorii de lemne si vanatorii mormoni. 7 ani mai tarziu, la 8 iunie 1923, Canionul Bryce era numit Monument National inca in existenta.

Restul materiallului  il gasiti aici

Anunțuri

Un gând despre „Canionul Bryce

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s